Cred că în sfârșit este momentul să vă povestesc despre cel mai recent ”experiment” pe care l-am desfășurat în ultima perioadă. Este vorba despre o curiozitate pe care mereu am vrut să o pun în aplicare însă nu am reușit ori din lipsă de timp ori din alte motive. Din fericire astrele s-au aliniat iar în materialul de astăzi vă voi povesti despre experiența pe care am avut-o cu laptopul Huawei Matebook 14 și….. Linux! Da, ați citit bine, fantezia mea tech a fost să șterg complet Windows-ul și realizez această erezie, instalând un sistem de operare exotic (pentru unii). 

Backstory 

Ca să adaug puțin context poveștii, la fostul job mi-au trecut prin mâini mai multe modele de laptopuri Huawei care m-au impresionat foarte plăcut. De la cele mai accesibile din seria D, la cele mai scumpe din seria X, toate au un design elegant, sunt construite cu simț de răspundere și oferă o rețetă hardware echilibrată. Indiferent de segmentul de preț ales, în mintea mea le-am privit ca o alternativă foarte bună spre excelentă în raport cu brandurile competitoare. 

Tot în acea perioadă am început să cochetez cu ideea de a folosi Linux, însă timpul nu a fost de partea mea, iar cunoștințele mele despre acest sistem erau destul de limitate. Cu toate acestea, curiozitatea m-a împins de la spate și am învățat ușor să stăpânesc această unealtă sofisticată. Acum pot spune că mă descurc suficient de bine cât să jonglez cu programele disponibile, să identific o problemă și cel mai important să știu unde să caut și să găsesc informații despre cum o pot rezolva. 

Voi fi sincer cu voi, la baza acestui vis bizar au stat două gânduri. Primul este referitor la Windows, sistemul de operare preinstalat pe un MateBook, sistem care îmi lasă impresia că mereu stă în calea ta atunci când chiar ai treabă importantă de făcut. Acest lucru mi se pare general valabil, indiferent de platforma hardware unde este instalat. Celălalt gând este mai personal, sentimental dacă îmi permiteți. Mereu când mă uit la un MateBook, văd în el potențialul de a fi mașina perfectă de scris, unealta ideală de a trece peste orice provocare, fie că ești la muncă, dezvolți proiecte personale sau pur și simplu vrei să te relaxezi la un film. Mă refer aici în special la acel sentiment de confort și siguranță atunci când utilizezi și îți pui bază într-un produs care îți place. Sentimentul acesta s-a construit în timp deoarece până acum am întâmpinat Z E R O situații neplăcute cu un laptop Huawei. Care este problema atunci? Ați ghicit, Windows. În utopia tehnică din capul meu, aș putea elibera această biată mașinărie din ghearele lacome și însetate de resurse hardware ale Windows-ului.  

Eh, acum o să vă dați ochii peste cap și veți arunca pietre digitale în mine. Stați o leacă. Lăsați-mă să vă explic, iar apoi puteți scoate torțele și furcile. Nu am o problemă cu Windows în general, ci am o problemă cu neplăcerile cauzate de diversele încurcături în care te trezești fix când arde. Ai un proiect de predat, nu mai pornește programul în care lucrezi, ai de dat un mail urgent și te lovești de un update sălbatic. Adesea am pățit ca astfel de actualizări să modifice diferite drivere iar după restart-ul obligatoriu să rămân blocat într-un ecran negru cu un cerculeț care se învârte la nesfârșit. La bază, el este un sistem minunat, însă aceste mici hopuri mă râcâie rău atunci când am lucruri de făcut. Nu mă înțelegeți greșit, el în sine este un sistem foarte complex și foarte competent însă felul în care decurg lucrurile, uneori îți pot strica ziua. Mai mult, prea multe procese în fundal pot îngreuna sistemul. Pentru un utilizator obișnuit care vrea doar să își facă treaba, mentenanța (corectă) a unui computer Windows pare SF. 

Plecând urechea la discuțiile online despre Linux, mi-a plăcut ideea de a avea un sistem de operare simplu și care îți oferă control total, așa că am decis să merg pe această cale și să îmbrățișez acest Magnum Opus al computing-ului deschis (open source). Mai mult, lucrurile nu mai sunt la fel de complicate ca acum 5 ani. Linux nu mai necesită cunoștințe avansate și configurări complicate. Cu un videoclip explicativ de pe YouTube, sau un articol online, reușești în 10 minute să faci tranziția de la un sistem la altul. Întrebarea este ce faci după? Majoritatea programelor cu care ești obișnuit pe Windows nu rulează sub Linux, iar de existența alternativelor nu ști și probabil nici nu ai timp să te documentezi. Acesta este unul din  motivele pentru care muți utilizatori noi renunță. 

Și acum ce? 

Cu poftă de calculatoreală și mergând pe principiul “dacă nu ai o unealtă îți faci” m-am înarmat cu răbdare, un MateBook 14 și un stick cu Fedora Linux (pe care în mod ironic a trebuit să îl creez sub Windows). Grație susținerii din partea celor de la Huawei pentru o astfel de extravaganță, am pornit în aventura de a-mi dezvolta un ritm de lucru modern, departe de robia lui Bill Gates, în speranța că la final voi putea împărtăși cu voi o experiență total diferită și lipsită de digideranjul cauzat de Windows. 

Perfecțiune? 

Ai putea spune. Încă un pic și se apropie pragul de un an de când acest laptop a fost convertit la Linux. Zero lag, zero timpi de așteptare anormali pentru boot și inițializare aplicații, zero evenimente cauzate de software, iar actualizările le-am făcut atunci când am simțit că o nouă versiune de sistem sau program mă poate ajuta cu adevărat. Ventilatorul nu se turează fără motiv din cauza unui proces obscur din fundal iar temperatura procesorului în sarcinile uzuale a fost intre 40-45 de grade în funcție de ambientul în care este folosit. Prea bine ca să fie adevărat? Um… există un mic ”dar”. Toate componentele hardware funcționează perfect cu excepția senzorului de amprentă, lucru foarte des întâlnit la laptopuri deoarece producătorii acestor componente de autentificare nu oferă în mod liber drivere pentru alte sisteme înafară de Windows. Ce mă bucură cel mai mult este că nu am mai trecut prin procesul clasic de instalează, restartează, configurează, restartează și… ați prins voi ideea.  

În tot acest timp am găsit o mulțime de programe interesante, am dezvoltat fluxul de lucru mult râvnit și cel mai important am putut să folosesc laptopul așa cum mi-am imaginat. Îl deschid, lucrez, închid clapa și am plecat. Nu mi-e teamă că nu se mai trezește din sleep, nu mi-e teamă că trebuie să țin butonul de power apăsat atunci când se blochează complet și nu mi-e teamă că atunci când am cea mai mare nevoie de el mă va lăsa la greu din cauza sistemului. Aș putea spune că este cu adevărat un Super Laptop, personalizat și gata să înfrunte orice provocare. 

Final pt.1 

Aceasta a fost o introducere cu puțină poveste de fundal. Entuziasmul mă determină să declar acest experiment un succes și pot spune că Matebook și Fedora fac o pereche excepțională, cel puțin din punct de vedere al productivității zilnice. 

Abia aștept să vă povestesc în materialele următoare mai multe despre această ispravă și poate veți fi și voi convinși că Linuxul nu este un sistem de operare elitist, dedicat doar programatorilor sau serverelor, așa cum este concepția generală. 

Atât! 

Pwp, pa! 

Dă-o mai departe

3 Replies to “[povești] – Sunt un hipster tech și folosesc un Matebook cu Linux – pt.1 ”

  1. „Digideranjul” hmmm ??? 😀 Fain scrii dumneata… Mai ales când e cazul unui OS care o cauzat deranj mare in grădinile japoneze ale MS…atunci când a ridiculizat Windows Mobile (pe telefoane) sau Windows server… Nu mai vorbim de mult trâmbițatul Windows NT…Sau când so aflat că Android este un „dialect” de Linux… Sfântul kernel blajinul (Linus Torvalds să fie sănătos) se pare că teo convins să faci „mica schismă” in lumea dulceagă și comodă a MS… presărată cu mici castane in freză pe care Windo$e o așterne utilizatorilor… precum dealul și pajiștea înverzită din wallul XP… nașpa era că dacă te împingea aghiuță sa treci dealul … Te mușcau virușii de… Diverse părți anatomice foarte dureroase și nu numai la buzunar… Dar sa nu divagăm prea tare… Fain articolul dumitale… Fain hipsterul cel ciufulit… 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *