Super Chestii

Probabil că nu trebuie să vă spun care este partea interesantă a telefoanelor cu Android, însă dacă ai trăit până acum sub  umbra merilor din livadă, ar fi păcat să nu ști că dincolo de gard, în „Lumea Androizilor”, opțiunile sunt nenumărate. Nu vreau acum să stârnesc gâlceava sistemelor de operare, vreau mai de grabă să îmi exprim entuziasmul despre faptul că în sfârșit văd și eu o viziune a Androidului puțin mai răsărită. Bine, nu poți acum reinventa roata, însă loc de experimentat este destul pentru toată lumea. Așa cred că s-a gândit și Samsung. S-a pus într-o seară la masă, și-a făcut un ceai și s-a întrebat „Cum facem sistemul de operare mai puțin plictisitor?”. Nu știu cum a făcut, nu știu unde s-a dus și ce vrăji a incantat, dar până dimineață a ieșit One UI 7, noua interpretare a gigantului coreean a unui sistem de operare bazat pe Android.

Poate vă întrebați de ce am ales să încep materialul în acest fel. Ei bine, după aproape 2 săptămâni petrecute cu noul Samsung A56 și câteva sesiuni de are aia și n-are cealaltă și face asta și nu face altele, mi-am dat seama că de fapt sunt un cârcotaș care le vrea pe toate, iar dacă nu, măcar câte puțin din fiecare. Chiar și așa, după ce am mai cernut puțin gândurile, mi-am dat seama că vorba străină „Less is more” este pe deplin adevărată. În mare parte nu ai nevoie de un telefon rachetă cu o uzină de procesor ca să dai niște apeluri și să ți legătura cu oamenii, totul în timp ce încingi TikTok-ul și Instagram-ul. În realitate ai nevoie de un telefon care să susțină diversitatea unui flux de lucru, oferindu-ți la îndemână uneltele necesare. Acesta este Galaxy A56: telefonul care rămâne cu tine până la finalul zilei, indiferent de provocările întâmpinate pe parcurs, iar asta, făcând-o cu stil și grație, fără a dispune de un arsenal hardware absurd.

Design

Multe lucruri nu s-au schimbat față de modelul anterior în ceea ce privește aspectul lui A56. Rama plată, muchiile ascuțite, colțurile rotunjite, poziționarea butoanelor și a portului USB-C au rămas neschimbate. O diferență notabilă este prezentă în zona camerelor. Cele trei lentile sunt acum protejate de un singur element și nu mai au zone de design individuale precum A55.

Finisajul ramei acum prezintă un efect din aluminiu periat, iar materialul din care este construită aceasta este în continuare aluminiul. De asemenea, sticla de protecție Gorilla Glass Victus+ este prezentă în continuare atât pe față cât și pe spate.

Când te uiți spre el, A56 are un aer serios. Suprafețele plate denotă eleganță, iar imaginea creată ascunde în totalitate faptul că telefonul este de fapt unul de clasă mijlocie. Aș putea spune că designul aparatului se înclină prea mult în zona minimalismului, însă acest fapt nu este neapărat un lucru negativ. Cu o astfel de înfățișare, telefonul se pretează atât utilizatorilor obișnuiți, cât și celor din mediul business sau corporate. Sincer, dacă aș purta un costum sau o ținută casual, telefonul s-ar integra perfect cu estetica generală.

Trecând mai departe către subiectul ergonomie, dispozitivul se așează bine în palmă și este relativ ușor de manevrat. În mod ciudat, sticla lucioasă de pe spate nu este atât de alunecoasă pe cât mă așteptam, așadar cei care se știu cu mâini rare pot sta liniștiți.

Mai este ceva care m-a surprins plăcut. Pe culoarea albă, amprentele nu se observă așa pronunțat asemeni unei nuanțe mai închise. Dincolo ce acest lucru nuanța de alb a spatelui nu este chiar alb pur, ci o culoare cu un strop de gri pe care Samsung o numește Awesome Lightgray. Hmmm… Nu pare așa „awesome” dar fie arată interesant.

Ecran

Un alt element care dă dovadă de consecvență este ecranul. Bine, acum este mai mare cu 0.1 inch, adică are o diagonală de 6.7 inch, însă restul precum tehnologia Super AMOLED, rata de reîmprospătare de 120 Hz și compatibilitatea HDR10+ au rămas neschimbate. Ce-i drept nu-i strâmb, culorile sunt vii, animațiile sunt fluide, elementele grafice sunt afișate clar și ecranul poate fi observat chiar și în lumina puternică datorită luminozității mari de 1200 nitți (1900 peak). Pe scurt iți poți face selfie-uri la mare fără absolut nicio problemă, iar în cazul în care colțișorul în care te ascunzi la birou să nu fi prins că stai pe telefon este inundat de soare, feed-ul de Instagram va fi vizibil.

În cazul în care te afli în deplasare și ai niște timp flexibil, clipurile pe YouTube, filmele și serialele îți vor bucura retina până la destinație cu imagini detaliate și nuanțe de culori bogate.

Nu am ce comenta negativ despre acest display. Din punctul meu de vedere caracteristicile tehnice ale acestuia sunt balansate perfect pentru a pune în mișcare roțile fabricii de serotonină.

Audio

Având două difuzoare încorporate, A56 este capabil să emită sunet stereo. Calitatea? În grafic cu segmentul din care face parte. Basul este prezent, însă timid. Vocile în schimb se aud foarte bine, iar abilitățile acustice ale acestui telefon sunt suficiente pentru apeluri video și pentru a  urmării conținut video seara înainte de culcare. Mai sună-i și tu pe bunici din când în când!

Singura dorință pe care o am față de modelul următor este ca sunetul să fie puțin mai rotund. Nu mă aștept la performanța unui flagship, dar totuși suntem în 2025, să faci un telefon să sune bine nu mai este așa complicat precum în trecut.

Hardware

Noul midrange al producătorului asiatic nu introduce schimbări majore în ceea ce privește unitatea de procesare. Mai optimizat și o leacă mai sprinten, actualul chipset Exynos 1580 face față cu succes unui flux obișnuit de operare zilnică. Mai precis, aplicațiile uzuale pentru chat și social media, alături de cele de streaming, shopping, food delivery și altele se vor deschide rapid la nevoie. Unitatea de față este echipată cu 8 GB RAM și 128 GB spațiu de stocare intern. Dacă mă întrebi pe mine, acesta este minimul necesar pentru a avea o experiență de utilizare neîntreruptă, cel puțin în era curentă unde majoritatea aplicațiilor au nevoie de resurse generoase. Pentru cei ce vor să facă telefonul să transpire, există și varianta cu 256 GB spațiu de stocare intern și 12 GB RAM, așadar vor putea păstra în background mai multe programe.

Iar acum să vorbim despre mișcarea lui Samsung care a reușit să supere o bună parte din cei care apceriază această serie. A56 nu mai are posibilitatea de a instala un card de memorie, așa că spațiul intern este tot ceea ce primești. Pe de o parte, dacă ești puțin organizat, îți ajung 128 GB pentru poze, muzică, filmulețe, documente și altele. Oricum sunt de părere că nu este o idee bună să ai memoria internă tixită de date. Spun acest lucru în eventualitatea unui accident, a furtului sau a altor factori care pot duce la pierderea prețiosului conținut salvat în telefon. Pe partea cealaltă, cardul de memorie, deși practic în teorie, mereu a fost mai mult sau mai puțin util. Versiunile noi de android nu permit aplicațiilor să salveze date importante în afara partiției interne de sistem, așadar cardul SD devine în mare parte stocare pentru cache. Un alt factor care transformă utilizarea cardului într-un proces anevoios este conectivitatea USB 2.0 a multor  telefoanelor entry și midrange, printre care și acesta. De exemplu, ca să copiez pe card librăria mea de muzică care are o dimensiune de aproximativ 20 GB, îmi cresc fire albe până mutarea este finalizată. Aș putea folosi un cititor de carduri, dar asta înseamnă extra cabluri, extra operații, stai să scot sertarul cu sim, unde e cheița, nu am porturi libere, stai că tot încet se copiază. Un ultim alt inconvenient al itilizării unui card de memorie cu un telefon este cantitatea de cache salvata. Dacă scot cardul dintr-un telefon utilizat un an sau doi și îl pun într-un telefon nou nouț, tot ce fac este să îi dau noului telefon mai mult de indexat. Ca să evit asta, trebuie să fac backup la card, să îl formatez și apoi să transfer pe curat ce am nevoie, ca la final să îl pot folosi cu telefonul.

Dacă primeam 64 GB intern fără card chiar mă supăram, dar în contextul în care poți salva offline, direct pe un SSD extern, pe laptop sau PC datele importante de pe telefon, de ce să mă complic? Mă rog, este doar un punct de vedere. Poate sunt eu mai „old school”, însă prefer să stau liniștit. Dacă în momentul acesta sparg telefonul, mă doare doar sufletul, dar știu că acasă am pozele, muzica și totul salvat. Este mai mult de discutat, dar consider că în 2025 lipsa unui card de memorie nu mai este un factor decisiv major.

Am testat și Asphalt 9 să văd cum se prezintă situația. Jocul rulează fără probleme, cu o calitate grafică mulțumitoare. Dacă te plictisești, cu siguranță găsești și alte jocuri pe PlayStore care să te țină ocupat în metrou, fără să stai cu grija că telefonul se va împiedica. Nu este un dispozitiv dedicat gamingului, dar poate rula cu siguranță aproape orice joc.

Software

Iată că am ajuns și la partea mea preferată. Ști cum o haină pică bine pe o persoană și îi oferă acel aer de „vin-o încoa”? Așa îmi lasă impresia și sistemul de operare al lui A56. Ultima versiune (disponibilă pe acest model) de One UI 7 (bazată pe Android 15) este rafinată, intuitivă și designul interfeței grafice lasă impresia că a fost conceput pentru a fi folosit cu adevărat de oameni.

Pictogramele sunt mai sugestive, controalele din perdeaua de notificări pentru luminozitate și volum sunt poziționate la îndemână pe mijlocul ecranului, notificările în sine sunt ușor de citit, poți sorta aplicațiile manual sau alfabetic (lucru pe care îl puteai face și înainte) și fontul sistemului este ușor de citit. Acestea sunt doar câteva elemente care se îmbină armonios pentru a oferi experiența software One UI 7. Mai este ceva, sistemul răspunde prin vibrații subtile la orice interacțiune, fie că modifici volumul media, ștergi o aplicație de pe homescreen sau tastezi.

O funcție care îmi place în mod deosebit este legată de redarea conținutului multimedia. Pe ecranul de blocare sunt afișate butoanele de control în jumătatea de jos a ecranului. În timp ce telefonul este deblocat, în zona notificărilor este afișată o pastilă interactivă cu numele piesei / a conținutului redat. Îmi place foarte mult acest lucru prin prisma faptului că în timp ce navighez pe internet sau stau pe chat, nu sunt nevoit să trag mereu de notificări, să schimb piesa, ca apoi să dau iar swipe în sus pentru a reveni la ecranul anterior. Pentru mine este cea mai inteligentă soluție de a gestiona conținutul media fără a părăsi ecranul în care ești. Același lucru este valabil și pentru Google Maps. Notificarea este interactivă și poți vedea în avans pașii pe care îi ai de urmat.

Aș putea face un întreg eseu despre sistemul de operare, dar pentru a ține acest material într-o limită rezonabilă mă voi opri aici.

Părerea mea este că One UI 7 este printre interfețele Android cele mai ușor de navigat și înțeles. Am posibilitatea de a organiza exact cum vreau informațiile afișate, iar widget-urile precum ceasul, vremea, pașii sau calendarul urmăresc aceleași limbaj de design, oferind un efect estetic plăcut și un design omogen.

Foto

Nici aici Samsung nu s-a atins de ceva ce deja funcționează (în teorie). Senzorul principal de 50 MP stabilizat și cu deschidere f/1.8, cel secundar de 12 MP f/2.2 cu lentilă ultrawide și cel macro de 5 MP f/2.4 au rămas în aceeași formulă. Pe de o parte îmi place că au mers pe principul „dacă ceva nu-i stricat nu-l repara”, pe partea cealaltă mi-aș fi dorit să văd niște creativitate. Poate o lentilă 2x, un autofocus pentru camera ultrawide, ceva, orice. Simt că la nevoie nu am suficient loc să mă desfășor creativ. Pot înțelege raționamentul din spate, însă unii utilizatori și-ar fi dorit cu siguranță un ansamblu optic ceva mai flexibil.

Cadrele realizate cu A56 arată bine per total, culorile sunt reproduse decent, iar contrastul este în parametrii. În cazul texturilor bogate în detalii precum scoarța copacului acoperită de mușchi, claritatea fotografiei se pierde notabil odată cu mărirea pozei. Evident, este normal acest lucru, însă precizia software-ului de procesare și a senzorului în sine de a capta și a păstra aceste detalii putea fi mai bună. Scriu acest lucru din perspectiva faptului că am întâlnit și alte telefoane din aceeași zonă de preț capabile să gestioneze mai bine detaliile mici.

În orice caz, dacă pretențiile și așteptările sunt ținute sub control, A56 poate fi o cameră de buzunar utilă, însă în mod clar nu se compară cu un smartphone flagship. Dacă stai să o gândești altfel, creativitatea se naște din limitări.

Lucrurile se schimbă vizibil odată cu intensitatea scăzută a luminii. Calitatea cadrelor arată faptul că încă există loc de îmbunătățiri și nu înțeleg nici acum de ce producătorul se încăpățânează să nu acorde mai multă atenție în ceea ce privesc imaginile realizate cu acest telefon. În mod clar, fotografia nu este aria cheie a acestui dispozitiv, dar totuși, rezultatele sunt mai degrabă modeste în comparație cu ceea ce oferă alte modele competitoare din același segment.

Mai departe trebuie scrise și câteva rânduri  despre camera frontală. Acum cu un senzor de 12 MP f/2.2, un regres față de cei 32 MP ai modelului anterior, telefonul reușește în continuare să ofere o performanță potrivită pentru apeluri video și selfie-uri de vacanță.

Conectivitate

5G, WiFi 6 și Bluetooth 5.3, tot ce ai nevoie pentru a rămâne mereu conectat la ceea ce contează. Muzica se aude bine folosind căști fără fir și conexiunea la internet este stabilă. Singurul lucru pe care îl aștept constant, este ca toate telefoanele să aibe conectivitate USB-C 3.0 și să se renunțe odată la versiunea înceată 2.0. În rest, nu am nimic de adăugat și nici de comentat.

Baterie și autonomie

Încet încet poate ajunge și Samsung la viteze mari de încărcare, dar până atunci va trebui să ne mulțumim cu 45W. Totuși, este notabil faptul că puterea este mai mare acum cu 20W față de anul trecut, iar telefonul se încarcă în aproximativ o oră.

Acumulatorul și-a păstrat în continuare capacitatea de 5000 mAh și poate furniza suficientă energie pentru a duce la capăt o zi aglomerată. În cazul meu, plecat de acasă la 9:30 și întors seara în jur de 8, telefonul a mai avut undeva la 30% baterie, asta după ce am vorbit adunat cam 50 minute, am ascultat 2 ore muzică pe YouTube Music, m-am uitat cam 20 de minute pe YouTube în metrou și în tot acest timp am răspuns mesajelor de pe Whatsapp și Telegram.

Timpul de utilizare este în parametrii  și nici nu aveam alte așteptări din acest punct de vedere. O zi este în general standardul pentru autonomia unui smartphone de generație curentă.

Concluzii

Ajung să cred că A56 este telefonul de care avem nevoie, nu telefonul pe care îl vrem. Puțin romantizat spus, dar părerea mea este că noul midrange al celor de la Samsung bifează cu brio necesitatea utilizatorului modern de a avea un telefon de încredere. Aparentele minusuri pe care le-am tot menționat în acest material sunt compensate în avans de experiența software oferită. Știți cum privesc eu acest telefon? Ca o agendă personală ultra avansată, un organizator de buzunar imbatabil și o unealtă esențială pentru a naviga ținutul digital mobil. Am nevoie de mai mult? Răspunsul rațional este NU. În mod clar există alternative mai performante, cu camere mai bune, cu încărcare mai rapidă, însă ceea ce îl recomandă cu adevărat pe A56 este designul elegant și software-ul care nu îți stă în cale pe parcursul zilei. 

Iată primul produs Samsung care primește abțibildul Super Chestii. GG ne vedem curând!

Atât!

Pwp, pa!